Cine l-a ajutat pe Hayssam să fugă din țară. Cum au fost implicați frații sirianului

În motivarea deciziei de condamnare a fraților lui Omar Haayssam și a lui Mustafa Tartoussi, pentru fuga celui dintâi din România, obținută de MEDIAFAX, instanța supremă notează că primii doi au avut conduita infracțională din motive legate de rudenie, în tmp ce Tartoussi a întreprins această activitate infracțională în schimbul unei sume mari de bani.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a avut în vedere și că inculpații Omar Mahmoud și Omar Mukhles au avut o contribuție mult mai mică în comparație cu cea a lui Tartoussi, care s-a implicat direct la momentul îmbarcării lui Omar Hayssam pe teritoriul României, l-a așteptat în Alexandria – Egipt pentru a ușura accesul acestuia pe teritoriul statului egiptean și, ulterior, l-a ajutat în părăsirea statului egiptean, prin folosirea pașaportului fratelui său, Omar Samir.

Fuga lui Omar Hayssam din România a fost planificată în etape, respectiv etapa care a constat în organizarea deplasării de la București la Constanța și îmbarcarea pe navă, și, ulterior, etapa, care a constat în deplasarea inculpatului din Constanța în Alexandria și de aici în Tartus, Siria, notează instanța.

În prima etapă, un rol important l-a avut Omar Mahmoud, care prin prisma calității de administrator și asociat al SC Madlene, pe care o administra și care se ocupa cu transportul de material lemnos, avea dese legături și drumuri la Constanța. Legăturile cu Mustafa Tartoussi au fost astfel anterioare planului infracțional. Omar Mahmoud a făcut numeroase drumuri la Constanța și a discutat cu Tartoussi, în perioada anterioară datei de 26.06.2006, ulterior intervenției chirurgicale la care a fost supus Omar Hayssam, ocazie cu care s-a constatat că starea sa de sănătate nu necesită imobilizare la pat.

În cadrul acestor întâlniri, Oamr Mahmoud și Tartoussi au pus la cale modalitatea în care nava Imam T, al cărei armator era Tartoussi, a părăsit dana portului Constanța, cu Hayssam la bord, în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, cu destinația Alexandria. Totodată, în perioada anterioară datei de 30 iunie 2006, Tartoussi a discutat telefonic cu ambii frați ai lui Omar Hayssam, potrivit probelor de la dosar, se mai arată în motivare.

Pe 29 iunie, Omar Mahmoud împreună cu Omar Hayssam s-au deplasat cu un autovehicul marca BMW la Constanța, unde s-au întâlnit cu Tartoussi Mustafa, iar în perioada efectuării controlului de către Poliția de frontieră și vamă a încărcăturii navei Imam T și a documentelor necesare plecării în cursă a acesteia, între orele 00.00 și 2.20, Omar Hayssam a fost introdus pe navă și ascuns într-o locație care nu a putut fi identificată la control.

Din declarațiile date de cei trei membri ai echipei de control, precum și din rapoartele acestora, rezultă modalitatea defectuoasă prin care s-a făcut controlul navei, generate pe de-o parte de modul în care au fost încărcate hambarele navei, astfel încât să nu poată fi controlate toate încăperile în care exista posibilitatea să fie ascunși pasageri clandestini.

Instanța mai notează că Omar Hayssam a fost supus unei monitorizări permanente după punerea sa în liberate, motiv pentru care, pentru a facilita deplasările spre Constanța a fost achiziționat un autoturism Renault Laguna ce a fost folosit de Omar Mukhles pentru a fi antemergătorul autoturismului cu care Omar Mahmoud se deplasa la Constanța, împreună cu Omar Hayssam.

Ulterior plecării din România a lui Omar Hayssam, membrii familiei sau diverși angajați, au continuat activitatea de conspirare a dispariției acestuia, relatând cercului de cunoscuți că acesta s-ar afla la tratament sau declarând autorităților judiciare că l-au văzut și în zilele următoare datei de 30.06. 2006, se mai spune în motivare.

„Din situația de fapt, reținută de către instanța de apel, rezultă că inculpatul Omar Mahmoud a fost cel care l-a însoțit pe inculpatul Omar Khaled Hayssam până la Constanța, iar inculpatul Omar Mukhles a fost cel care a asigurat securitatea operațiunii, din perspectiva posibilelor controale ori verificări ce puteau fi efectuate de autorități la locuința inculpaților, în timpul în care Omar Khaled Hayssam se afla în Constanța.
De asemenea, inculpatul Tartoussi Moustafa a fost cel care l-a îmbarcat pe Omar Hayssam pe nava pe care o agentura și care i-a oferit tot sprijinul necesar pentru ca acesta să părăsească țara prin portul Constanța, ulterior așteptându-l la Alexandria, pentru a asigura succesul celei de-a doua etape a călătoriei, pe ruta Alexandria-Tartus”, se arată în document.

Instanța supremă mai subliniază că în cauză sunt întrunite exigențele tragerii la răspundere penală a inculpaților, întrucât fapta există, a fost comisă de către inculpați cu vinovăție, iar cauze justificative sau de neimputabilitate nu există, contrar a ceea ce a apreciat instanța fondului.

Înalta Curtea avut în vedere și gravitatea actului terorist comis de Omar Hayssam, acesta fiind condamnat ulterior la 20 de ani închisoare pentru răpirea jurnaliștilor români în Irak.

„Astfel, Înalta Curte consideră că pedepsele orientate spre maxim și pedeapsa maximă ce se vor aplica inculpaților va fi în măsură să asigure restabilirea ordinii de drept și reintegrarea socială a inculpaților.
Pentru toate aceste considerente, inculpații Omar Mahmoud și Omar Mukhles vor primi o pedeapsă de câte 5 ani închisoare, iar inculpatul Tartoussi Mustafa va primi o pedeapsă mai mare, de 7 ani închisoare, acesta fiind maximul special prevăzut de lege, în cazul său instanța dând eficiență practică dispozițiilor art. 78 alin. 1 Cod penal care prevăd că ‘în cazul în care există circumstanțe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special'”.

Instanța supremă i-a condamnat definitiv, pe 7 octombrie 2014, pe frații lui Omar Hayssam, Mukhles și Mahmoud, și pe Mustafa Tartoussi. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au schimbat sentința primită de cei trei în primă instanță, la Curtea de Apel Oradea, care a dispus achitarea lor, în 8 octombrie 2012.

La sfârșitul lunii noiembrie 2007, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, proprietarul navei la bordul căreia Omar Hayssam a fugit din țară, și pe Mukhles și Mahmoud Omar, pentru că, în perioada 23-30 iunie 2006, au planificat și înlesnit ieșirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deși cunoșteau că sirianul a fost trimis în judecată pentru acte de terorism, prin organizarea și finanțarea operațiunii de răpire în Irak, în martie 2005, a jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnaliști, sirianul a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.

Sirianul a fost adus în țară în 19 iulie 2013, după șapte ani de la fuga acestuia din România. Omar Hayssam a fost atunci încarcerat, pentru a executa pedepsele definitive primite în trei dosare, respectiv 20 de ani de închisoare pentru răpirea celor trei jurnaliști, 16 ani de închisoare pentru înșelăciune, în dosarul „Volvo” și trei ani de închisoare pentru fraude, în cauza „Foresta Nehoiu”.